Utilizarea intensivă a IA sporește sentimentul de izolare la locul de muncă

În orice departament există mici ineficiențe. Ai nevoie de cele mai recente cifre de vânzări, așa că îl întrebi pe colegul care ține evidența. Nu găsești un fișier, așa că întrebi cine îl are salvat. Vrei ca cineva să-ți dea o părere pe document înainte de a-l trimite, așa că mergi și îl rogi pe colegul de birou. Toate aceste mici interacțiuni nu ajută foarte mult la eficiență, iar acum multe astfel de task-uri pot fi automatizate cu ușurință. 

De aceea, utilizarea IA este atât de populară la momentul actual. Un chatbot îți răspunde la întrebare fără să ofteze. Un agent IA îți generează un raport fără să mai fie nevoie de o ședință. Micile conversații dintre colegi dispar treptat din agenda unei zile de muncă. Luate separat, aceste momente pare nesemnificative. Privite în ansamblu,însă, s-ar putea să ne fi ajutat mult mai mult decât ne-am dat seama. 

Un studiu realizat pe un eșantion de 5.021 de angajați cu normă întreagă din zece piețe oferă indicii despre acest cost invizibil. În rândul celor mai experimentați utilizatori în IA (performeri), 47% au declarat că tehnologia a dus la mai puține interacțiuni valoroase cu colegii. În rândul celor de nivel intermediar (utilizatori), procentul a fost de 39%, iar în ceea de îi privește pe începători, de 22%. Oamenii care au adoptat cel mai entuziast tehnologia sunt și cei mai predispuși să observe ce a eliminat ea - și nu pare să le placă. Două treimi dintre respondenți au afirmat că își doresc să se simtă mai conectați la locul de muncă.

Studiul nu poate demonstra direct că IA cauzează izolare; rolurile, volumul de muncă și cultura organizațională joacă toate un rol. De asemenea, efectul nu funcționează doar într-un singur sens. Aproximativ 45% dintre repondenți au afirmat că IA le-a îmbunătățit relațiile cu colegii. Acest lucru este mai puțin contradictoriu decât pare. Un manager eliberat de sarcini administrative poate petrece mai mult timp cu un nou recrut. O angajată care folosește un chatbot pentru a-și structura ideile poate iniția mai ușor o conversație dificilă. Pregătirea prealabilă poate duce la o conversație mai bună. Dar poate deveni, la fel de bine, un substitut pentru discuții.

Atracția de a avea un „coleg” mai comod

Când îi pui o întrebare unui coleg, bifezi două lucruri simultan: rezolvi problema și înțelegi mai bine cine ce știe și cum gândește. Un chatbot face excelent primul lucru, dar nu îl face deloc pe al doilea.

IA este soluția preferată pentru că nu judecă niciodată. Nimeni nu pare lipsit de experiență în fața unui chatbot. Raportul Microsoft 2025 Work Trend Index arată că aproximativ 17% dintre cei care apelează la IA în loc de un coleg fac asta de teama de a nu fi judecați. Acesta este un semnal de alarmă atât pentru manageri, cât și pentru echipele tehnice. Dacă un angajat se simte stânjenit în a cere ajutor, atunci el va căuta răspunsuri în privat, iar niciun indemn la „a ne conecta mai mult” nu va schimba acest lucru.

Costul este subtil. În studiul MyIQ, 71% dintre repondenți spun că se simt mai autonomi la muncă, dar 46% recunosc că acum știu mai puține despre modul în care colegii lor gândesc și abordează problemele. De asemenea, 38% consideră că angajații noi au mai puține oportunități naturale de a construi relații. Un angajat poate deveni mai bun la a lucra singur fără a fi, în mod real, mai bine integrat în echipă. Iar acest lucru contează atunci când vine momentul să se decidă a cui experiență este relevantă, cine ar trebui implicat într-o decizie sau cine merită o oportunitate.

Sarcini preluate de colegi

Această distanțare nu este mereu intenționată. Deseori, chiar colegii redirecționează persoanele către IA din dorința de a câștiga timp. Un astfel de gest este de înțeles atunci când unui specialist i se solicită același document pentru a cincea oară. Totuși, în spatele unei solicitări obișnuite se poate afla de fapt o ezitare legată de o decizie, iar un răspuns prea expeditiv îl poate determina pe celălalt să nu își mai exprime niciodată adevărata nevoie.

De asemenea, IA poate face ca o sarcină să pară finalizată înainte de a fi. Un document bine cosmetizat îl poate obliga pe destinatar să verifice faptele, să reconstruiască argumentația și să adauge contextul lipsă. Cercetătorii de la BetterUp și Stanford’s Social Media Lab numesc acest fenomen „workslop” (muncă de mântuială mascată prin IA). În studiul lor realizat pe 1.004 angajați din SUA, 40% au spus că au primit un astfel de conținut în ultima lună, pierzând aproape două ore per situație pentru a remedia. Jumătate dintre destinatari și-au schimbat în rău părerea despre creativitatea, capacitatea și seriozitatea expeditorului, iar 42% l-au considerat mai puțin de încredere.

Expeditorul poate că a economisit timp, dar echipa, cu siguranță, nu. Aici o problemă de tehnologie devine una de management. Dacă recompensezi doar volumul livrat fără a ține cont de utilitatea lui, oamenii vor pasa mai departe muncă nefinalizată; dacă măsori doar timpul economisit, verificările, corecturile și frustrarea celorlalți dispar din ecuație. Eficiența ar trebui măsurată la nivelul întregii echipe, nu doar la biroul unde a fost generat documentul.

Ce elemente ar trebui să mențină angajatorii din sfera „umană”?

Măsura în care angajații își creează legături la locul de muncă este influențată de motivele și cadrul oferite în acest sens. Protejarea relațiilor interumane în fața riscului de degradare provocat de dorința de eficiență poate fi realizată prin stabilirea unor reguli transparente de folosire a IA și prin alocarea deliberată a unor spații destinate dialogului autentic.

Un manager poate folosi IA pentru a se pregăti pentru o discuție salarială, dar tot el trebuie să explice decizia, să asculte obiecțiile și să revină cu detalii. Un angajat care întreabă despre o promovare are nevoie de mai mult decât de o descriere a procesului - are nevoie de cineva care poate acționa.

Același lucru este valabil pentru feedback, conflicte și preocupări legate de starea de bine (wellbeing). Sesiunile regulate de check-in și canalele clare prin care se poate cere ajutor fac ca acest acces să fie real, iar modul în care managerii răspund contează la fel de mult ca disponibilitatea lor. A-ți recunoaște nesiguranța nu ar trebui să fie niciodată un motiv de rușine.

Procesul de învățare solicită o atenție similară. Când un nou angajat se alătură unui coleg cu experiență în adoptarea unei decizii concrete, ambii primesc oportunitatea de a-și alinia și împărtăși perspectivele. Analizarea motivelor din spatele schimbării de direcție a unui proiect oferă mult mai multe lecții decât a parcurge pur și simplu prezentarea finală. De asemenea, includerea unei alte echipe în aceste discuții contribuie la stabilirea de conexiuni dincolo de aria obișnuită de colaborare. Totuși, învățarea necesită o recompensare efectivă în practică, nu doar recunoaștere la nivel declarativ. În caz contrar, organizația ajunge să le solicite celor mai implicați angajați să susțină colaborarea pe propria lor cheltuială de timp.

A-ți asuma responsabilitatea face parte din aceeași ecuație. Oricine predă un proiect realizat cu ajutorul IA ar trebui să o înțeleagă, să o verifice și să se asigure că este utilizabilă. Echipele ar trebui să convină când este necesară transparența privind utilizarea IA, mai ales acolo unde mesajele automatizate sau înregistrările ar putea afecta încrederea.

În primul rând, angajatorii trebuie să stabilească modul în care vor gestiona timpul câștigat prin utilizarea inteligenței artificiale. Atunci când orice spor de eficiență este direcționat exclusiv spre creșterea producției, relațiile interumane ajung să fie restrânse doar la puținele momente libere rămase. Dimpotrivă, rezervarea unui spațiu dedicat mentoratului și colaborării pentru rezolvarea problemelor reflectă valorile reale ale organizației. De asemenea, aducerea tuturor angajaților la birou nu garantează o mai bună comunicare, deoarece oamenii pot lucra în aceeași clădire fără a interacționa vreodată. Factorul decisiv rămâne crearea unui mediu în care angajații se simt în siguranță să solicite sprijin, să pună la îndoială deciziile și să aibă persoane de încredere la care să poată apela.

Importanța celui de-al treilea spațiu și a stării de bine 

Chiar și cel mai bine organizat mediu profesional nu ar trebui să poarte întreaga responsabilitate a cultivării sentimentului de apartenență. Oamenii au o nevoie fundamentală de conexiuni umane deconectate de rolul lor profesional. Sociologul american Ray Oldenburg a definit aceste cadre drept „al treilea spațiu” (third places): locuri neutre, separate de casă și de birou, cum ar fi o cafenea, o bibliotecă, un parc, un club sportiv sau o sală de fitness.

Participarea la o clasă săptămânală sau la o activitate de padel creează oportunitatea unei activități comune, oferindu-le oamenilor un pretext natural pentru a interacționa și a se cunoaște.

Starea de bine socială (social wellbeing) ține de calitatea acestor relații: să ai cunoștințe, să ai la cine să apelezi și să poți oferi ceva la rândul tău. O agendă plină nu garantează acest lucru. De asemenea, comunitatea menține vii obiceiurile bune. În studiul Wellhub, 64% dintre angajați au menționat sprijinul social ca fiind extrem de important sau foarte important pentru menținerea obiceiurilor de wellbeing pe termen lung, iar 41% spun că rutina lor de sănătate îi ajută să se simtă conectați cu alții, nu doar în formă fizică.

IA nu este un înlocuitor. Doar 20% dintre cei care îl folosesc pentru starea de bine consideră că acesta suplinește adecvat conexiunea umană.

Un abonament este doar punctul de plecare. Spre deosebire de o sală de fitness anonimă, participarea regulată la o ședință facilitează conectarea cu fețe familiare. Deși o aplicație individuală de wellbeing sprijină menținerea unei rutine, ea nu suplinește interacțiunea socială. Esențial este ca activitatea aleasă să ofere oportunități reale de comunicare și să fie potrivită fiecărei persoane. Totuși, accesibilitatea este condiționată de timp: 46% dintre angajați arată că nu primesc din partea companiei timpul și spațiul necesare în timpul zilei de lucru pentru a se ocupa de propria stare de bine. Prin urmare, un beneficiu neutilizat din lipsă de timp își pierde valoarea. Pentru a sprijini angajații, companiile pot diminua costurile, pot flexibiliza programele și pot pune la dispoziție opțiuni adaptate abilităților, intereselor și obligațiilor familiale ale fiecăruia. Nu în ultimul rând, participarea trebuie să rămână complet voluntară, indiferent dacă angajații își doresc să interacționeze cu colegii, să creeze noi conexiuni sau să se implice în comunitate.

Wellhub extinde aceste opțiuni oferind acces la săli de sport, studiouri de fitness, clase de grup și alte servicii de wellbeing.În companiile care îl oferă, 71% dintre angajați spun că starea de bine este integrată autentic în modul în care funcționează organizația, comparativ cu 32% dintre cei care au un program alternativ. Acest lucru nu dovedește că abonamentul în sine a făcut diferența. Oportunitatea pentru angajatori este de a asocia accesul cu timpul și libertatea de alegere, astfel încât rutinele comune să aibă spațiu să se formeze.

Micile ineficiențe de la birou nu au fost niciodată simple pierderi de timp, ci ocazii prin care colegii se apropiau. Inteligența artificială poate elibera timpul consumat de aceste activități, însă depinde exclusiv de oameni dacă vor alege să ofere acest timp unii altora.